“Indovinelli, dubbi, scioglilingua del popolo siciliano” di Giuseppe Pitré Edizioni Clio - Brani scelti da Giovanni Teresi
- Dettagli
- Category: Scritture
- Creato: 14 Maggio 2018
- Scritto da Giovanni Teresi
- Hits: 5254
Filastrocca di Gabbi (1)
Di lu viteddu nun si ni fa salutu,
e di la troia e lu porcu sì.
La jumenta non porta capistatu,
la mula e lu sceccu sì.
Non havi varva lu veru castratu,
la capra e lu beccu sì.
Nun fa simenza un cavulu ascippatu,
la cucuzza e lu citrolu sì.
Sì pospastu nun si duna lu granatu,
acci, finocchi e la raricia sì.
Lu lumuni nun si attacca munnatu,
munnatu no, cu la scorcia sì.
Lu vopu nun si frij senza scriddatu,
lu vïuleddu e l’asineddu sì.
Lu pisci fattu à spagnola o a stufatu
nun cci va cipudda, ma l’agghia sì.
Di lu lattazzinu cu’ è lu cchiù apprizzatu?
Latti e ricotta, no, un pezzu di tumma sì.
Lu senari nun passa scanciutu,
lu granu e lu baioccu sì.
Lu mutu nun parla né bonu né ʼmrugghiatu
lu checcu e lu ʼmriacu sì.
Tra li festi lu parenti è cunvitatu
Pasqua e Natali no, Callivari sì.
- Diconsi in Sicilia, gabbi, da gabbare, certi scherzi di parola in forma di domanda, la risposta ai quali porta una contro risposta, che è una baia alle altrui ingenuità. Questi scherzi sono per lo più composti di due o tre membri, e si usano tra fanciulli o tra ragazze.)
Giuseppe Pitré
Scoglilingua:
Lu principi di Catazzi
Mannò a Napuli pi tazzi,
-Ccà ʼun cci sunnu tazzi,
né mancu catazzi,
Ca lu principi di Catazzi
manna a Napuli pi tazzi! (Palermo)
Jivi ʼntr’ôn jardinu;
cc’era un peri ʼi piru;
Piru-piracchiu
ʼncugna nn’ô cacchiu;
Cacchiu ô cugnu,
piru cutugnu,
e si lu cacchiu, lu cutugnu e lu cugnu
si rumpi lu cacchiu, lu chiccu e lu cugnu. (Palermo)
jivi a Cunigghiuni
a carricari cuttuni
mi ʼncontra ʼu capitanu ʼi Cunigghiuni:
- Ci va’ a fa’ a Cunigghiuni?
- Stê jennu a carricari cuttuni.
- Iddu a cunigghiuni cc’è cuttuni,
Ca vai a Cunigghiuni
a carricari cuttuni?
E s’a Cunigghiuni
cci fussi cuttuni,
tu ʼun ci jissi a Cunigghiuni
a carricari cuttuni. (Palermo)
Sutta ʼi vostri matarazzi
cc’è tri pezzi ʼcapi ʼi cannavazzi. (Palermo)
Calai n’ôn puzzu funnu,
piggiai tri pila ʼi pugnu,
n’ôn puzzu funnu calai
tri pila ʼi pugnu piggiai (Modica)
A ʼgna Pippa naschi-sicchi
vinni i sicci e scippa zicchi (2)
Sicci vinni e scippa zicchi,
sicchi naschi la’ gna Pippa. (Modica)
- Zucche
Acchianavi ʼntra un timpuni;
cc’era un vecchiu, vicchiazzu, vicchiuni.
- Chi faciti, vicchiazzu vicchiuni?
- Jè ʼ cogghiu stinchi, stincazzi, stincuni? (Alcamo)
Jèʼ cci dissi: - Cuʼ siti vui?
- Jeʼ sugnu, m dissi iddu.
- Ah! vuʼ siti, cci dissi eu. (Alcamo)
Io vitti un mortu d’un vivu calari
a cuncumeddu ʼmmenzu di ʼna via;
n’àutru vivu lu stava a guardari,
e chiddu chi cadia lu sippillia.
Guarda stu mortu quant’appi a passari!
Di sepurtura ʼn sepurtura jia.
Cuʼ mi sa stu ʼnnminu ʼnniminari
sarà lu mastru di la puisia. (Palermo)
Un juornu lu mè dura a moddu misi;
dintra lu duru lu moddu cci avia;
vinni lu moddu e lu duru rimisi,
e si inni jiu lu moddu pi sò via.
Io nun chianciu lu duru ca cci misi,
sulu chianciu lu moddu ca tinia.
Cuʼ mi sciogghi stu dubbiu ʼntra un misi,
e lu gran mastru di la puisia. (Palermo)
Dubbi:
Dimmi, cui nascìu senza viddicu;
dimmi cuʼ campa sempri ʼnta lu focu;
dimmi qual è l’armali veru anticu;
dimmi cui trova locu e ʼun pigghia locu.
- Fu Adamu ca nascíu senza viddicu,
- la matri campa sempri ʼnta lu focu,
- la serpi è l’armali lu cchiù anticu,
- lu ventu trova locu e ʼun pigghia locu. (Trapani)
Dimmi unni s’acchiana senza scala,
dimmi cui nascíu senza pricura;
qual è la cosa duci e sapi amara,
dimmi qual è lu tettu senza mura.
- ʼN Paradisu s’acchiana senza scala,
- Adamu ed Eva nascíu senza pricura;
- La terra è cosa duci e sapi amara,
- Lu cielu èni lu tettu senza mura. (Palermo)
Indovinelli:
Tri monaci passavano,
tri pira pinnulavanu;
Ognunu si ni piggiau unu;
quant’è ca ni tistavanu? (Modica)
Sugnu nannu di mè frati,
mè muggeri è nanna sò;
idda è figgia di mè patri,
mè muggeri cc’è figliastra.
E di mia idda è matri. ( Comiso)
Pinnìculu-pinnàculu pinnia,
mentrì durmìculu-durmàculu durmia;
si pinnìculu-pinnàculu ʼun cadia,
Durmìulu.durmàculu muria. (Palermo)
Vitti ʼna donna di tanti biddizzi,
ch’era assitata cu li so’ sullazzi
si tagghia li capiddi e longhi trizzi,
p’arrinuvari li so’ virdi lazzi;
e vi fa fruttu di tanti ducizzi
ca si prisenta ʼnta carrabbi e tazzi;
e sunnu tanti li söi spirtizzi:
l’omini saggi fa nèsciri pazzi. (Palermo)
Brani scelti da Giovanni Teresi